Nu, nu sunt îngheţată, îmi e frig. Am nasul rece şi buzele crăpate. Am în suflet sentimentul zilelor care nu înseamnă decît că sunt obosită de tărăboi şi gălăgie.
Atît de mult iubesc liniştea. Liniştea care se aude dincolo de muzica pe care o ascult.
Iubesc întunericul şi lumînările mari de culoarea ceţii. Iubesc ceaţa groasă, pentru că prin ea nu se văd oamenii, pentru că îmi dă senzaţia deşertului de nori.
Tu întotdeauna fugi undeva. Eu sunt paralizată la gîndul că am atîta nevoie de tine. Eşti irascibil, însă nici asta nu mă face să te iubesc mai puţin, chiar dacă uneori am atît de mult nevoie de asta.
Tu o să-mi spui că toate`s la fel fără să-ţi dai seama cît mă sfîşii pe-dinăutru. Cade rugina. Sufletul meu se oxidează din cauza picăturilor sărate şi fierbinţi.
Mai ţii minte cum ne-am cunoscut? Eu da.
Era noapte şi era frig, şi eram în mulţime. Rîdeai mult, erai ca un copil bizar. Eu te priveam nedumerită. Îmi auzeam propria inimă cum pulsează tremurul din mine. Aveai ochii unui pui inofensiv şi îmi zimbeai afectuos. Ce era în capul tău atunci? Eu aveam în suflet mirosul fumului rece ce ardea în neanţ şi noaptea care mă blocase acolo. Eu priveam stelele, tu mă priveai pe mine. Te-ai apropiat şi mi-ai vorbit. Eu nu te băgam în seamă. Vorbele-mi erau deşarte. Mă îndrăgostisem fără să ştiu de ce. Pur şi simplu mi se făcea pielea de găină cînd te revedeam şi să nu mai vorbim de "balaurii" din stomac.
Nuştiu de ce îmi place mereu să povestec istoria noastră. Poate că te vreau ca înainte, poate că nu vreau să rămînă în umbră sau poate ca să-ţi aminteşti de fiorii pe care îi aveai cînd erai lîngă mine.
Sunt rea, uneori vulgară, nebună, prea nebună, fericită, nervoasă, supărată, iritantă şi din nou rea. Un lucru este cert : dragostea mea nu se schimbă în nici un fel.
Şi mă enervez şi plîng pentru că.... ştiu că oricum nu-ţi pasă. Ai să citeşti aceste rînduri şi iar o să rîzi şi o să mă întrebi despre cine am scris, şi iar o să vezi numai în puf ceea ce-ţi convine să vezi.
Nu sunt perfectă, poate că de multe ori nu sunt aşa cum vreai tu să fiu, dar să ştii că o să doară. Eu ştiu asta. Tu niciodată nu conştientizezi ceea ce pe mine mă stinge. Sau poate că îţi e mai convenabil să îţi amorţească gîndul la asta.
Sentimentul că lumea ia sfîrşit.
Te iubesc.
Nuştiu de ce îmi place mereu să povestec istoria noastră. Poate că te vreau ca înainte, poate că nu vreau să rămînă în umbră sau poate ca să-ţi aminteşti de fiorii pe care îi aveai cînd erai lîngă mine.
Sunt rea, uneori vulgară, nebună, prea nebună, fericită, nervoasă, supărată, iritantă şi din nou rea. Un lucru este cert : dragostea mea nu se schimbă în nici un fel.
Şi mă enervez şi plîng pentru că.... ştiu că oricum nu-ţi pasă. Ai să citeşti aceste rînduri şi iar o să rîzi şi o să mă întrebi despre cine am scris, şi iar o să vezi numai în puf ceea ce-ţi convine să vezi.
Nu sunt perfectă, poate că de multe ori nu sunt aşa cum vreai tu să fiu, dar să ştii că o să doară. Eu ştiu asta. Tu niciodată nu conştientizezi ceea ce pe mine mă stinge. Sau poate că îţi e mai convenabil să îţi amorţească gîndul la asta.
Sentimentul că lumea ia sfîrşit.
Te iubesc.
neaţă, mai apoi s
neaţă, mai apoi s
